Şrotul de rapiţă provine din două specii de plante, ambele aparţînând genului Brassica spp. În Europa Centrală şi de Nord se cultivă hibrizi din varietatea Brassica napus, iar în Canada şi Asia sunt cultivate ambele varietăţi (Brassica napus şi Brassica campestris sau Brassica râpă). Potrivit rapoartelor US Department of Agriculture/Foreign Agricultural Service (USDA/ FAS, 2018/19), şrotul de rapiţă este al doilea, că producţie mondială, dintre şroturile proteice produse în lume, după cel de soia.
Șrotul de rapiță - obținut din semințe de rapiță, este folosit preponderent că furaj în hrană bovinelor. Acesta este recomandat pentru conținutul de proteină de cuprins între 33% și 35% și complexului de aminoacizi ce favorizează lactația.
Șroturile de rapiță au un conținut mai redus în celuloză decât cele de floarea- soarelui. Conținutul în aminoacizi este la același nivel cu altor șroturi. Varietățile noi de răpită de tip canola, libere de substanțe antinutritive și toxice (acid erucic și glucozinolati) au o productivitate ridicată și conținut bogat în lipide și proteine cu o valoare biologică ridicată și apropiată de a srotului de soia.