Leonardo Lambrea, director comercial UBM Agri Trade: Ca volum, în 2020, suntem undeva la 200.000 tone de cereale tranzacţionate, combinate cu şroturi de soia, iar ca venituri vom încheia cu 45 mil. euro

Traderul de cereale şi şroturi de soia UBM Agri Trade, o companie cu acţio¬nariat româno-maghiar, a tranzac¬ţionat în 2020 un volum de cereale şi şroturi de soia similar cu cel de anul trecut, de circa 200.000 tone, însă cifra de afaceri va fi mai mare decât anul trecut, mergând spre 45 mil. euro, deoarece preţurile materiilor prime au crescut pe fondul secetei.

„Fiind trader naţional, am avut avantajul de a lua marfă de unde a fost. Dacă eram un trader regional, să ne focusăm pe partea de sud, sud-est sau Moldova, ar fi fost cel mai prost an posibil. Noi avem activităţi de achiziţie şi distribuţie şi pe centrul şi vestul ţării, unde facem majoritatea volumelor. Ca volum suntem undeva la 200.000 tone de cereale tranzacţionate, combinate cu şroturi de soia, iar ca cifră de afaceri vom încheia cu 45 mil. euro“, spune Leonardo Lambrea, director comercial al UBM Agri Trade.

Acesta adaugă că seceta substanţială din anul curent a fost o situaţie grea atât pentru fermieri, cât şi pentru traderi, dar şi pentru industriile din aval, precum producătorii de animale şi de carne. Totuşi, el afirmă că seceta a fost regională, cu discrepanţe mari. Sud-estul României şi Moldova sunt zone care au fost foarte afectate de secetă, cu producţiile fermieilor la un minim al ultimilor 10-15 ani, dar, pe de altă parte, în centrul şi vestul României, fermierii au avut chiar producţii record.

Leonardo Lambrea îşi aminteşte că anul a început normal, dar din martie până în mai - iunie a fost „un haos total“, şi din punctul de vedere al achiziţiilor, dar şi logistic, pentru că a fost o perioadă în care erau întrerupte fluxurile internaţionale de marfă şi România a avut probleme şi cu importurile de şrot de soia şi cu exporturile de marfă.

„Cum am intrat în iunie-iulie, ne-a luat prin surprindere seceta, pentru că evoluţia recoltelor a fost una bună. Grâul, rapiţa, orzul, însamânţate în toamna anului 2019 au avut o evoluţie bună până prin iarnă, când toată lumea îşi îndrepta atenţia la pandemie, agricultorii ziceau că este seceta pedologică, numai că nu i-a ascultat nimeni. Am ajuns în mai - iunie, când se ştia deja că grâul este puţin afectat, rapiţa şi orzul la fel, dar a plouat mult şi lumea era încrezătoare în floarea-soarelui şi în porumb, care au avut un start fulminant. Numai că iulie - septembrie a fost seceta foarte mare şi, cu toate că au plecat foarte bine, am avut cele mai mici producţii din ultimii ani“, menţionează Lambrea.

El spune că deşi România are o reţea hidrografică foarte bună, răspândită, toată lumea arată cu degetul – fermierul către guvernant şi invers şi pentru a rezolva problema reabilitării infrastructurii principale de irigaţii trebuie în ambele părţi găsită o soluţie.

„Noi beneficiem ca ţară de un climat foarte bun, în care în nouă ani din zece produci bani fără să investeşti. în al zecelea an probabil că trebuia să ai infrastructură de irigaţii. Pe principiul acesta, fermierii au zis că nu trebuie să investească în irigaţii pentru că ne ajută mama natură. Nu o să vedeţi problema asta în Turcia, Egipt, ţări care au o secetă continuă, pentru că acolo se investeşte“, susţine Leonardo Lambrea.

Acesta precizează că fermierul român vrea să îşi recupereze investiţia în intervalul imediat următor, ci nu să aibă o amortizare de 10-15, cum e în cazul irigaţiilor, iar guvernul ar trebui să aibă o politică corectă şi să dea subvenţii pentru ca fermierul să fie dispus să investească.

UBM Agri Trade este un comerciant nişat şi nu lucrează prea mult cu fermierul direct, ci cumpără de la traderi locali sau alţi intermediari care cumpără de la fermieri. „Există destule firme de input-uri, care au şi un siloz, au şi logistică şi îşi execută contractele întru totul. Noi avem 80% dintre furnizori aceşti intermediari sau traderi locali. Am suferit ceva pierderi, dar nu ca multinaţionalele.“

Compania face exporturi directe pe camioane, tren sau pe Dunăre, în principal în ţările din Vest, în Ungaria, Austria, Germania, Italia. în portul Constanţa, reprzentanţii UBM Agri Trade spun că preferă să vândă multinaţionalelor, pentru că economic are mai mult sens.

„Din perspectiva profitabilităţii, întotdeauna mergem către piaţa care plăteşte cel mai bine, fiind trader, acesta este specificul activităţii. Contrar părerilor unor jucători din piaţă, nu neapărat dacă te duci direct la export primeşti cel mai bun preţ, pentru că trebuie luate în calcul toate condiţiile unei tranzacţii, de la volum, la plată, la calitate. Sunt anumite lucruri pe care multinaţionalele le gestionează mai bine şi sunt altele pe care un trader nişat sau mai mic le gestionează mai bine. Cât timp fiecare îşi face rolul foarte bine, cred că toţi putem participa la piaţă“, explică Leonardo Lambrea.

El adaugă că afacerea UBM Agri Trade este pe trend ascendent din 2018, atât din punctul de vedere al volumului, cât şi al cifrei de afaceri şi al profitabilităţii firmei, iar local, consideră că grupul UBM mai are minimum cinci ani până să ajungă la un milion de tone de cereale tranzacţionate.

În România, grupul maghiar UBM are două colaborări, una strict de partea de trading de cereale şi şroturi de soia, fără a gestiona active proprii, iar cealaltă activitate este producţia de furaje, având o fabrică de nutreţuri combinate (FNC) în Sânpaul, aproape de Târgu-Mureş, aceasta fiind cea mai mare din sud-estul Europei şi având cea mai nouă tehnologie.

„Grupul investeşte în continuare în zona Europei de Est, în FNC-uri în cea mai mare parte, cu un proiect în 2021 de a construi un FNC în Serbia. Avem reprezentanţă în cinci ţări – Austria, Ungaria, România, Serbia, Slovacia şi proiecte pentru încă două sau trei ţări din aceeaşi zona. Noi, ca UBM Agri Trade, partea de trading în România, ne-am mărit echipa în 2020, deoarece businessul este pe un trend ascendent şi profitabilitatea este încă una bună“, a mai spus directorul comercial al UBM Agri Trade.

Leonardo Lambrea a intrat în agrobusiness în urmă cu 13 ani şi menţionează că, doar prin coincidenţă, specificul a fost asemănător acestui an, în 2007 fiind seceta cruntă. El şi-a început activitatea în cadrul companiei Cargill şi ulterior a lucrat pentru Brise Group. „Trecând din multinaţională în firma locală şi apoi în antreprenoriat, provocările sunt constante şi înveţi continuu, iar anul acesta a fost cel mai bun an de învăţat pentru mine ca antreprenor.“

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Autor: Florentina Niţu 14.12.2020